am avut un vis ciudat...atat de ciudat incat parca simt si acum fiorii lui..
ma duc la geam si imi aprind o tigara in speranta vaga de a ma linisti...
un vant rece imi patrunde fiinta..incerc sa trag in piept si nu pot..nu am putere sa respir pana in adancul plamanilor ,iar in minte nu-mi vin decat franturi din vis si nu stiu ce sa fac..
Sa sun sa impart povara?...Nu, stiu ca la capatul firului cuvintele mele se vor pierde...
Asa ca nu-mi ramane decat sa incerc sa ma deconectez ..si ce metoda mai buna de a uita de tot si toate decat o carte buna?
Caut disperata cu privirea cartea cea mai potrivita starii mele...stiu ca e ascunsa undeva prin biblioteca..trebuie sa fie acolo..nu am mai citit-o niciodata ,dar ii simt prezenta si stiu ca vrea si ea sa o citesc..vibratiile ma indruma spre ultimul raft...am gasit-o..o scutur de praf si citesc ultimul rand:
"...Si nu ma satur niciodata sa te privesc, si nu cred ca ma voi satura sa te privesc pe ascuns. "
Acum sunt linistita. Stiu ca am gasit ce trebuia ...
Nu am vazut niciodata o problema care sa nu poata fi rezolvata cu o ora de citit.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu